Una calda , una rece

DE CE?

De ce , ce? veti intreba...
Raspunsul nici eu nu il cunosc. Stiu doar ca am plecat de acasa cu inima plina de dragoste pentru ceea ce fac si m-am trezit ca ma intorc acasa cu un gust amar in gura. Inima plangea. Am stat mult pe ganduri pana sa ma asez sa scriu, pina si degetele plang...
Ma gandesc in primul rand ca mama cum as fi putut sa impiedic haosul de ieri si nu am gasit decat un raspuns: nu as fi putut pentru ca nu eram mama lor.
Ma gandesc ca profesor cum as fi putut, nici aici nu am alt raspuns decat ca :
nu as fi putut pentru ca nu eram profesorul lor.


Mici dar atat de mari la un loc!
Copii dornici de a se evidentia fiecare in felul lui dar toti odata, nu faceau altceva decat sa tipe, sa se certe si sa faca o larma ingrozitoare, in timp ce eu, incercam din rasputeri sa le captez atentia.
Minune! pret de 5 minute am reusit dar vai, era prea mult pentru cei 20 de copii sa reziste mai mult.
Nici macar instructorul sau supraveghetorul lor, O Miss bine intentionata nu a reusit sa faca liniste, sa ii faca sa stea locului macar din respect pentru musafirul lor , eu, cea care venisem sa le arat o parte din magia bucatii de hartie si sa ii fac sa iubeasca arta ORIGAMI.
Dupa 45 de minute in care am incercat cu sarguinta sa vorbesc peste ei, sa ii fac sa impatureasca un mic patrat de hartie, m-am trezit cu ei ciorchine peste mine cu hartiile in maini sa le fac eu figurina pe care incercam sa ii invat sa o faca singuri.
Ce mi-a ramas de facut?
Voi ce ati fi facut?
Eu stiu ce am facut.
Am tacut, m-am uitat in ochilor, am strans toate figurinele de hartie in cutiutele lor, am pus totul in geanta si...
... Am plecat.
Da, pentru prima oara de cand fac ateliere si cursuri, am plecat fara sa fiu in stare sa prind in magia mea macar un copil.
Si stiti ce ma doare cel mai tare? Cei care m-au invitat sa fac o demonstratie aplicata despre ce este si ce poate fi ORIGAMI nu au putut nici macar ei sa fie atenti la ceea ce eu incercam sa descopar impreuna cu acestia: MAGIA HARTIEI.

Doare, dar nu-i nimic, un dus rece nu strica niciodata. Am revenit cu picioarele pe pamant, mi-adun lacrimile intr-un paharel, amestec putina culoare in el si voi picta urmatoarele petale de flori pe care le voi numi Lacramioare rosii.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

martisoare handmade

primii ghiocei

Realizarea de obiecte de decor din hartie - tehnica Origami